Revoluția glucozei //Jessie Inchausspe // echilibrarea glicemiei poate să îți schimbe viața

Care a fost ultimul lucru pe care l-ai mâncat?

Hai, gândește-te câteva clipe.

Ți-a plăcut? Cum arăta? Cum mirosea? Ce gust avea? Unde erai când l-ai mâncat? Cu cine erai? Și de ce ai ales să-l mănânci?

Mâncarea nu este doar delicioasă, ci și vitală pentru noi. Și totuși, uneori, fără să ne dăm seama, mâncarea poate să aibă și consecințe neintenționate. Iar acum să trecem la întrebările mai grele: știi câte grame de grăsime s-au adăugat pe burta ta, după ce ai mâncat acel lucru? Știi dacă te va face să te trezești mâine cu un coș proaspăt apărut pe piele? Știi cât aterom a făcut să se acumuleze în arterele tale sau câte riduri să ți se adâncească pe față? Știi dacă nu cumva din cauza lui îți va fi foame din nou peste două ore, vei dormi prost la noapte sau te vei simți fără chef de nimic mâine?

Pentru cei mai mulți dintre noi, propriul corp este ca o cutie neagră: știm ce funcții are, dar nu știm niciodată cum funcționează. Adeseori hotărâm ce să mâncăm la prânz pe baza celor auzite de la alții sau citite cine știe pe unde, în loc să fie pe baza adevăratelor nevoi ale organismului nostru.

Glucoza este principala sursă de energie a organismului nostru. În cea mai mare parte, o luăm din mâncarea consumată, după care sângele o transportă peste tot în celulele noastre. Concentrația de glucoză sau glicemia poate să fluctueze enorm pe parcursul zilei, iar creșteri mari și bruște ale concentrației numite și vârfuri de glucoză sau vârfuri glicemice – afectează totul, de la starea noastră de spirit la calitatea somnului, la greutatea corporală și aspectul pielii până la sănătatea sistemului nostru imunitar, de la riscul de boală cardiacă la șansa de a concepe un copil.

Mi-a devenit mai mut decât limpede că este greu să înțelegem ce se întâmplă în interiorul nostru. Chiar și atunci când putem să dăm glas afectelor noastre – recunoștință, durere, ușurare, tristețe și așa mai departe -, trebuie apoi să aflăm de ce. De unde să începem când nu ne simțim în apele noastre?

Dacă glucoza noastră este în dezechilibru, încep să clipocească luminițe și să se audă semnale de alarmă. Ne îngrășăm, hormonii noștri o iau razna, ne simțim obosiți, simțim mereu nevoia de dulce, ne apar coșuri, inima are și ea de suferit. Ne apropiem cu pași mărunți de diabetul zaharat de tip II.

Acum să nu se înțeleagă că glucoza este acest mare baubau al organismului nostru, aceasta fiind și sursa de energie car primește prioritate maximă. Fiecare dintre celulele noastre, în funcție de rolul specific pe care îl are în organism, folosește glucoză pentru a produce energie. Celulele inimii o folosesc ca să se contracte, celulele creierului o folosesc ca să activeze neuronii, celulele urechii o folosesc ca să auzi, celulele ochilor ca să vezi, celulele stomacului ca să digeri mâncarea, celulele pielii, ca să ți se închidă rănile, iar celulele roșii din sânge, ca să ducă oxigen spre picioare, fiindcă altfel n-ai putea să te miști.

În fiecare secundă, corpul tău arde 8 miliarde de miliarde de molecule de glucoză.

Pe lângă glucoză mai avem nevoie și de amidon, fructoză, carbohidrați, fibre și multe atele care, împreună, ajută la o bună funcționare a organismului, dacă sunt consumate în cantități moderate.

Trecând peste partea științifică și destul de detaliată, cum aplatizăm real curbele glicemice? Jessie Inchausspe ne răspunde prompt la această întrebare în ultima parte a cărții și ne expune 10 metode și câteva copiuțe pentru a ne schimba stilul de viață. N-o să expun aceste metode exact cum le-a gândit autoarea, ci am să spun ce am aplicat eu deja și funcționează pentru mine.

Un prim pas al acestei schimbări este conștientizarea, cu cât am fost mai conștientă de efectul glicemiei ridicate asupra organismului meu, cu atât mi-a fost mai ușor de acceptat următorul pas, ordinea alimentelor. Bine. bine, am înțeles mecanismul din spatele mâncării, dar ce sens are ordinea în care ajunge în stomac? Adesea ne concentrăm atenția pe ce să mâncăm și pe ce să nu mâncăm. Dar cine dă atenție felului cum mâncăm? S-a vădit însă că felul în care ajung alimentele în stomac are un efect puternic asupra curbelor noastre glicemice. u/n studiu destul de important publicat de Universitatea Cornell în 2015: dacă mănânci într-o anumită ordine componentele cu conținut de amidon, fibră, zahăr, proteine și, respectiv, grăsime, îți vei reduce vârful total de glucoză cu 73%, iar vârful de insulină cu 48%. Acest lucru este valabil în cazul oricui, cu sau fără diabet. Care este ordinea potrivită? Mai întâi fibra, apoi proteinele și grăsimea, iar la sfârșit amidonul și zahărul. Dacă primele care intră în stomac sunt alimentele cu conținut de amidon sau de zahăr, aceste două substanțe vor ajunge foarte repede în intestinul subțire. Acolo ele vor fi descompuse în molecule de glucoză, care și ele ajung foarte repede în fluxul sangvin. Acest lucru dă naștere unui vârf glicemic. Cu cât mănânci mai mulți carbohidrați și cu cât îi mănânci mai repede, cu atât va apărea cu mai multă forță de impact încărcătura de glucoză – deci cu atât mai ascuțit va fi vârful glicemic.

Fructele uscate pot părea mai sănătoase, dar nu sunt. Fructele uscate au în ele ceva fibră, dar conțin în majoritate aceleași molecule ca zahărul alimentar: glucoza și fructoza concentrate în fructul uscat ne lovesc organismul ca un val seismic.

Cea de-a doua metodă pe care o aplic este mișcarea după masă. Nu sunt o sportivă înrăită, ba din contră, singurul meu sport era scroll-atul pe instagram până când mi-am dat seama că orice tip de mișcare este bună. Eu aleg plimbările de 15-20 de minute când este plăcut afară și câteva exerciții fizice ușoare în casă când vremea nu îmi permite. E o metodă ușor aplicabilă indiferent de context – când sunt la birou, renunț la scaun pentru jumătate de oră și mă mișc pe loc (nu, nu e ciudat).

In final spun doar atât, ascultă-ți corpul, înțelege cum funcționează și bucură-te de o viață exact așa cum îți dorești. Schimbarea poate începe chiar cu Revoluția glucozei, carte pe care o recomand tuturor.